Buscar:  
Diccionarios:
Alarcón
Arenas
Bnf_361
Bnf_362
Bnf_362bis
Carochi
CF_INDEX
Clavijero
Cortés y Zedeño
Docs_México
Durán
Guerra
Mecayapan
Molina_1
Molina_2
Olmos_G
Olmos_V
Paredes
Rincón
Sahagún Escolio
Tezozomoc
Tzinacapan
Wimmer
Palabra: Palabra exacta  Inicio Cualquier parte
En: Náhuatl Grafía normalizada Traducción
Resultados

nacazminqui 

Paleografía: NACAZMINQUI
Grafía normalizada: nacazminqui
Traducción uno: Divisé en diagonale.
Traducción dos: divisé en diagonale.
Diccionario: Wimmer
Contexto:nacazmînqui Divisé en diagonale.
Allem., in schräger Teilung (halb weiß, halb gelb) gefärbt.
Décrit un manteau. Sah 1927,79 = Sah2,58.
Esp., (mantas) con cenefa, labradas a dos colores. Article de tribut.
Cenefa = liseré.
Matricula de Tributos lam 6.
" chicoya(p)palli nacazmînqui îihtic ihcac itzcuâuhtli ", (le manteau) divisé en diagonale, à moitié vert foncé, au centre se dresse l'aigle d'obsidienne - die in schräger Teilung zur Hälfte dunkel grün gefärbte Decke mit dem Obsidian adler in der Mitte.
SGA II 525 - Acad Hist MS - Sah VIII 8 = The cape of dark green diagonally divided in the middle of which stood an obsidian eagle. Sah8,23 (chicoiapalli).
Note. Vgl. die Bilderhandschrift der Florentiner Biblioteca Nazionale folio 6 s.v. 'manta de nariz muerta'; 'nariz muerta' würde nacazmicqui zu übersetzen sein, und so scheint der im Mexikanischen nicht sehr erfahrene Interpret das 'nacazmînqui' verstanden zu haben.
Seler-Sah 1927,79 n 1.
'mînqui' pourrait dériver de mîna, c'est du moins ainsi que le comprend U.Dyckerhoff qui traduit 'durchschossene' Ecke.
'nacazmînqui' ist der Terminus technicus für ein Muster, das von den Ecken ausgehend diagonal unterteilt war, und das auch nach Sahagun in der einfachen Form jeden Kriegern verliehen wurde, die den fünften Gefangenen - aus Huexotzinco oder den umliegenden Ortschaften - gemacht hatten (Sah8,77 = Sah Garibay II 332). Der Codex Mendoza zeigt das gleiche Muster als Belohnung nach Gefangennahme des vierten FeindeS, der seinem Lippenschmuck nach ebenfalls aus dem Gebiet jenseits der Berge stammte.
(Codex Mendoza f.64. Cf. SGA II 55). Dyckerhoff 1970,85. Par ailleurs Dyckerhoff signale également l'erreur d'interprètation relevée par Seler. Dans Tezozomoc 1878,444 on trouve l'affirmation suivante: 'los 'cuauhhuehuetque'... con las mantas vetadas de negro, que les llaman 'nacazmizqui' (!), orejas de muertas' qu'il faut rapprocher de la glose du Codex Magliabecchiano (f.6) 'manta de naziz muerta' Coa en plus apparait une erreur sur la partie du corps désignée par 'nacaz-'). Ce qui montrerait que vers le milieu du XVIème siècle on avait pour une large part oublié le sens le sens de ces termes techniques. Dyckerhoff 1970,86.

Fuente: 2004 Wimmer


Entradas


nacazminqui - En: 1580 CF Index    nacazminqui - En: 1580 CF Index    nacazminqui - En: 2004 Wimmer    

Descomposición


nacaz-min-qui

Palabras


nacaz    nacaz champochtli    nacaz colinia    nacaz pipilolli    nacaz tochomitl    nacaz tzonteyotl    nacazana    nacazaquia    nacazcelicayotl    nacazchampochtli    nacazchichipichtic    nacazchichipichton    nacazchipincayotl    nacazco    nacazco; +    nacazco; to    nacazcocoliztli    nacazcocopichtic    nacazcol    nacazcolli    


aacqui    aahuitzocalaqui    aaqui    acacuauhchiuhqui    acalco nicalaqui    acalco tetlaliqui    acalhuitequi    acaliuhqui    acallachixqui    acalmocuitlahuiqui    acalquetzqui    acampouhqui    acan cocoxqui    acan itlacauhqui    acan ixmauhqui    acan nontenequi    acan ommonequi    acan tamachiuhqui    acan tlanqui    acan tzonquizqui    


nacazmicqui    nacazpatilcaqui    nacazpeliuhqui    nacaztapalnenequi    nacaztequi    nacaztzatzanehenequi    

Paleografía


nacazminquj - En: 1580 CF Index    nacazmjnquj - En: 1580 CF Index    

Traducciones


Divisé en diagonale. - En: 2004 Wimmer    II-58 - En: 1580 CF Index    VIII-23 24 - En: 1580 CF Index    

Textos en Temoa

01 156

{f. 61r col. a} yn tlavitolli, tlacalvaztli, in telolomatlatl, ca muchi ytonal. Auh ca no iuhqui in cactly, in moteneva tecpilcactli in izquitlamantli cactli in cuetlaxcactli cuitlachcac cactly tlacuilolli cactli in cacamuliuhqui cactly yoan in cenca canavac cactli yvan in pupulcactli vecapa yoan i nacazminqui cactli yoan yn ocelocactli : ioan in tochomio cactli, yn izquican icac ye muchi, cactli tlaçotli muchi intonal catca. Auh ça no iuhqui in moteneva vllamaloni vlli, in collamaya tlachco in quezevatl in mayevatl in nelpiloni ca muchi intonal catca in tlatoque, y ye vllamazque niman ye muchichiva, niman ye conteca yn inquezevauh niman ye mvlpia niman ye mumayevatia : niman ye vllama in tlachco, inic mvteneva ynic ynchan, ynic quipia yn imaltepeuh, ynic mitoa yn intonal y ye mvchi yn vnca^ quitlanitoaya in tlaçotli chalchivitl in tlaçotli tilmatli in tlaçotli evatl ioa^ in cacavatl oyehoatl i inic mitoaya yn intonal in tlachtli in vlli inic mitoa yn inchan in intianquiz : o ca iuhquin i, ynic otlamanca inic oquipixque çemanavatl inic mitoa ynic tzintic inic peuh in çemanavatl ynic oquipixqz yn chichimeca {p. 228} in inchan, yn intlal. Auh inic oquipixque yn imaçeval, y novian : ynic otlapialoc, ynic otlapix yn mexicatl in acolhoa in tepanecatl, o ca ye ixquich ynic ontlamaca, inic onemoac, Auh yn oiuh mito yn tlacpac yn intonal in tlatoque ayac vel ytech açia y^ manel pilli yn amo oquichtli avel ytech açia çan iuhqui macevalli yc nemia, yn amv oquichtli ca ytonal in tlatoque. Auh inic tlamanca muteneva : tetectitica octacayutica machyotica, ynic mitoa tlilotoc tlapalotoc yn nemiliztli in amo oquichtli pilly ça navatiloya in tlein quicuiz in tlein ynechichiuh yez in queni nemiz